Ca mai tot romanul, fac o aprovizionare de baza la fiecare sfarsit de saptamana si inevitabil cosul de cumparaturi devine neincapator, mai ales ca suntem mari consumatori de fructe si legume. La ultima expeditie de acest gen am fost impreuna cu sotia si am incarcat "prada" in 4-5 sacose la care s-a adaugat si un bax cu apa plata ...
Toate bune si frumoase, daca trec peste faptul ca de la o saptamana la alta trebuie sa platesc mai multi bani pe aceleasi cumparaturi ... Ajungem acasa, dam jos incarcatura si ne indreptam catinel catinel spre usa blocului. Tocmai atunci iese din scara un vecin pensionar, care ne intampina oarecum zambitor:
El: Ca albinutele veniti de fiecare data ...
Eu: Da, ce sa-i faci, suntem multi ...
Si ne-am vazut de drum. O intalnire banala poate, daca nu vedeam sticlirea din ochii lui. Cred ca in sinea lui isi spunea: 'reati ai dracu', nu va mai saturati; eu n-am bani de paine si voi veniti cu sarsanalele de mancare de-abia le tarati la usa blocului ...
Pana la urma nici nu-l prea pot condamna ... Si nici nu e tocmai singurul din bloc in situatia asta. Asa ca de-acum m-am decis sa incerc sa fractionez cumparaturile in doua ture saptmanale si sa incerc sa ajung cu ele acasa la ore mai tarzii pentru a nu ma mai intersecta cu pensionarii in drum spre casa. Desi nici prea tarziu nu e bine caci ma trezesc praduit de cumparaturi daca e prea intuneric :)
Una peste alta situatia ar fi amuzanta, daca n-ar fi tragica realitate in care traim. S-a creat o segregare social-economica dura, mai ales intre patura medie si subtirica a celor care-si permit cat de cat luxul de a-si cumpara cele necesare traiului de zi cu zi si paturoiul foarte gros al celor care sunt nevoiti sa-si dramuiasca fiecare firfirel pentru a trece peste ziua de maine.
Voi cum va descurcati cu aprovizionarea?
10 comentarii:
Daca vei face transportul noaptea, vei fi acuzat ca furi!
E trist, dar eu nu as face diferit..Adica, poate ca suna urat sau sunt rau, la o adica imi permit de ce sa ma ascund??? Asta e situatia economica si nu e vina mea sau a celui ce nu isi permite...
S-ar putea sa ma astepte mosii pe la usa blocului si sa ma toarne la politie :D
Asa este, dar parca am un nod in gat cat ma intersectez cu ei ... Nasol sentiment.
Am ajuns sa-i invidiem si pe aia de-si permit un bax de apa si nu beau de la chiuveta...Patesc la fel, dar eu fac o piata mare lunara, cat sa umplu bine portbagajul si-mi raman de luat doar chestiile perisabile.Tot e bine ca acum stau la casa, descarc direct in usa bucatariei, dar cand stateam la etajul patru era o corvoada cate drumuri faceam(tot sub atenta monitorizare a pensionarior de la parter)
Nu cred ca trebuie sa iti pese prea mult. Eu am in bloc diverse categorii, de la pensionari care nu-si permit, dar, paradoxal, nici nu stau cu ochii pe cumaraturile vecinilor, la smecheri plini de bani care au trei masini (o familie) la scara blocului, dau banchete saptamanal, dar nu-si platesc intretinerea cu lunile...
Cat despre noi, ne cam dramuim fiecare firfirel, cum zici tu
Sa vad cum o scot la capat :)
Din fericire se intrezareste posibilitatea de a ma muta la casa :D
Am o fire mai "sensibila" si de-asta-mi vine greu sa trec peste astfel de momente ...
Si pe mine ma intristeaza astfel de momente, uneori mi-as dori sa se poata "de la fiecare dupa puteri, fiecaruia dupa nevoi", daca bineinteles ar fi posibil asa ceva
Au mai incercat si altii si-au sfarsit impuscati ... Supravietuirea nu era doar apanajul omului cavernelor ...
Trimiteți un comentariu
Parerea ta conteaza