Astazi chiar de m-as întoarce
A-ntelege n-o mai pot...
Unde esti, copilarie,
Cu padurea ta cu tot?
Buna intrebare ... Ma gandesc de multe ori cu nostalgie la anii copilariei, cei mai frumosi ani din viata. Nimic nu poate egala libertatea totala pe care o resimteam atunci, cand aveam doar doua preocupari importante, joaca si invatatul.
Chiar daca o buna parte din copilarie am trait-o in comunism, cu toate lipsurile si problemele inerente acelei perioade, totul a fost minunat, sub auspiciul unor sentimente pe care nu le-am mai putut retrai niciodata. Faptul ca am avut norocul de a creste intr-o familie echilibrata, la tara, a contat enorm si a fost mobilul bucuriei de a petrece timpul fara griji, fara stres, bucurandu-ma de fiecare moment si oportunitate pe care mi le oferea viata.