miercuri, 12 decembrie 2012

Submarinul, de la un butoi cu doage la arma nucleara suprema

Aparitia submarinului a reprezentat un moment de cotitura in istoria navala militara, ducand in timp la schimbarea continua a strategiilor privind suprematia maritima, odata cu imbunatatirea si perfectionarea tehnologiilor utilizate pentru dezvoltarea si transformarea acestei arme.

Momentul zero, l-a reprezentat conceperea submarinului "The Turtle" in anul 1775 de catre americanul David Bushnell, in incercarea marinei americane de a gasi o solutie pentru a sparge blocada instaurata de britanici in portul New York. Din pacate pentru americani planul nu a dat roade, "testoasa" manevrata de sergentul Ezra Lee nereusind sa fixeze bomba pe carena navei amiral britanice.


The Turtle era in fapt un butoi din lemn, format din doua parti care erau extrase dintr-un singur trunchi de copac si legate intre ele cu cercuri din fier, crapatura fiind izolata cu catran. Pentru deplasare se baza pe forta operatorului care trebuia sa propulseze vasul prin apa, pana sub tinta, planul fiind acela de a fixa o incarcatura exploziva cu ajutorul unui burghiu.

Desi misiunea nu s-a incheiat cu succes, proiectul a reprezentat primul pas spre dezvoltarea viitoare a submarinelor, care puteau oferi un avantaj strategic indubitabil. Asa ca proiectantii s-au orientat catre o solutie care sa permita amplasarea cu succes a incarcaturilor explozive.

Dupa cateva incercari s-a ajuns la un nou concept, un submarin mai mare, propulsat tot de forta echipajului uman, insa cu un design care permitea un control mult mai bun si cu un sistem imbunatatit de fixare a bombelor pe carena navelor inamice. Astfel, in 1863 a aparut submarinul "H. L. Hunley", dupa numele celui care a finantat dezvoltarea sa.


Principalele doua atuuri pe care le oferea noul submarin erau manevrabilitatea ridicata, datorata "aripioarelor" laterale care permiteau un control eficient al deplasarii prin apa si sistemul de infigere a bombelor in carena vaselor inamice. Totusi, avea multe hibe si majoritaea celor 9 submarine construite s-au scufundat, fara a avea un impact real in razboiul naval.

O contributie majora in dezvoltarea submarinelor a venit din partea francezilor, care au conceput si transpus in realitate primul submarin mecanic, "Le Plongeur", care folosea ca sistem de propulsie un motor pe baza de aer comprimat. Francezii si-au lansat submarinul tot in 1863, insa a ramas la nivel de teste si verificari fara a intra efectiv in conflicte maritime.



Germanii au desavarsit conceptul de submarin ca arma letala, prin dezvoltarea faimoaselor "U-Boats" in timpul Primului Razboi Mondial, cu desavarsirea lor in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Marea inovatie a fost conceperea torpilelor autopropulsate. In prima faza torpilele foloseau pentru propulsie tot rezervoarea cu aer comprimat, ca si Le Plongeur, insa aveau marele dezavantaj ca puteau fi reperate usor din cauza darei de bule care ramanea in urma torpilei dupa lansare, ducand atat la identificarea torpilei cat si a punctului de lansare.

Nemtii au inlocuit sistemul bazat pe aer comprimat al torpilelor cu motoare electrice, care necesitau insa un spatiu suplimentar in interiorul torpilei, pentru amplasarea bateriilor. Astfel ca torpilele au devenit foarte lungi si odata cu ele si submarinele au devenit mai mari, fiind propulsate acum cu ajutorul unor motoarele diesel.


U-Boat-urile germane au facut prima "victima" in Razboiul Atlanticului, cand au scufundat nava americana Lusitania in Mai, 1915, motiv pentru care SUA au intrat in Primul Razboi Mondial. A insemnat inceputul suprematiei submarinelor in luptele maritime.

Astazi, submarinele militare performante folosesc propulsia nucleara si sunt dotate cu adevarat arsenal de arme nucleare, capabile sa devasteze continente intregi. Marina SUA detine suprematia in materie de submarine nucleare, cele mai mari fiind cele din clasa Ohio, marina SUA avand in exploatare18 astfel de submarine. Principala arma din dotarea submarinelor Ohio sunt rachetele strategice intercontinentale Trident, capabile sa transporte incarcaturi nucleare pentur a lovi tinte de pe intreg globul.


Submarinul din clasa Ohio are o lungime de 170m, fiind propulsat de un motor principal nuclear capabil sa imprime navei o viteza de 37 Km/h pe timpul scufundarii.. Echipajul de 140 marinari si 15 ofiteri poate rezista la bordul submarinului luni de zile, singura limitare fiind reprezentata de resursele alimentare, oxigenul fiind extras din apa, prin electroliza.

Tehnologia dezvoltata pe parcursul a peste 200 de ani a transformat butoiul cu doage din 1775 in cea mai puternica arma din toate timpurile.

18 comentarii:

Anonim spunea...

1. Submarinul nu a devenit o armă semnificativă înainte de Primul Război Mondial.

2. Cauzele pentru care submarinul nu a fost dezvoltat în perioada 1776-1914 ar putea fi unele tehnice, dar la o examinare mai atentă dificultăţile tehnice puteau fi depăşite.

Motorul cu aburi, deşi ineficient în comparaţie cu turbinele şi motoarele cu piston cu expansiune triplă sau cvadruplă de după 1900, exista încă din epoca napoleoniană şi putea fi adaptat relativ uşor unei nave submersibile, iar mijloacele primitive de detecţie (telescoape) ale epocii ar fi putut fi păcălite uşor, în special în condiţii de vreme proastă sau noaptea.

De fapt, USS Monitor era semi-submersibil la nivelul anilor 1860, dar manevrabilitatea mizerabilă şi viteza redusă l-au făcut cu totul ineficient pentru altă misiune decât aceea de bază - atacul asupra unui inamic protejat de blindaj, în ape liniştite, pe vreme bună.

3. Motivul pentru care submarinul a fost luat în considerare era strategia "Tinerei Şcoli" din Franţa celui de-al Doilea Imperiu, care considera că este o dificultate de netrecut a contesta supremaţia maritimă a Angliei printr-un program masiv de construcţii de nave de linie (ar fi fost necesare decenii întregi, sume uriaşe cheltuite, o reţea globală de baze navale pentru alimentare şi reparaţii), şi pretindea că avantajul în vase de linie poate fi compensat prin superioritatea tehnologică (torpile Whitehead, nave moderne de mic tonaj având ca protecţie viteza etc).

Acestă concepţie a dus la cheltuieli uriaşe şi rezultate de 2 parale în Franţa, dar a fost rapid adoptată de Marina Imperială Germană după 1914, când au constatat că marea lor flotă oceanică nu prezenta un avantaj strategic imediat, dar raidurile asupra liniilor de aprovizionare ale Imperiului Britanic erau cu totul altă mâncare de peşte (and chips :D )

~Nautilus

DoarBaiaMare spunea...

Mereu m-au fascinat aceste masinarii...

Taraboste spunea...

Nemtii au transformat submarinul intr-o arma letala cu ajutorul careia au facut ravagii in WWI si WWII ... Dar pana la U-Boat-uri germane submarinul a trecut prin foarte multe transformari si inovari, fiecare versiune imbunatatind modelul anterior ... privind manevrabilitatea, spatiul, propulsia, autonomia de oxigen si/sau combustibil, armamentul, etc.
Astazi este o arma fara de care nu mai poti concepe o strategie globala de aparare.

Taraboste spunea...

Si totusi, fata de performantele din natura in materie de scufundari la mare adancime, omul este inca departe ... Adancul oceanelor ramane un mister la fel de mare ca si profunzimea spatiului ...

Lavinia spunea...

Asta este un post pentru baietei, nu ma bag...

Probiu spunea...

Ce-mi plac discutiile in contradictoriu... Mare curaj ai Taraboste sa te pui cu Nautilus :))

Taraboste spunea...

Nu-i chiar in contradictoriu :)

Taraboste spunea...

Uite cum te autoexcluzi ... Ce-i drept nici eu nu ma vad discutand despre rujuri si alte macheli :D

Centurion spunea...

U-Boat-urile au fost intr-adevar arma principala a Kriegsmarine din WW-II, flota germana de suprafata fiind net inferioara celei britanice, totusi n-ar fi valorat prea mult fara strategia "haitei de lupi" imaginata de amiralul Doenitz, in paranteza fie spus, initial Hitler nu ea prea convins de de valoarea submarinului, insa rezultatele ulterioare i-au cam schimbat perceptia.
Apropo, sa fiu perfectionist precum Nautilus, viteza submarinelor ca si a navelor de suprafata se exprima de obicei in noduri = mile marine/ora ;)

Anonim spunea...

Singurul lucru pe care il stiu despre submarine(exceptand Nautilus si capitanul Nemo!)e ca avem si noi unul, mic-mic, pe care il dadeau cu crema de ghete!(asa am auzit:))Nu stiu daca mai functioneza, cred ca e in conservare.

Claudiu spunea...

Tot timpul mi s-a parut fenomenal cum o chestie asa mica (no.. relativ mica) are la bord atata putere. Bine.. ma gandesc ca puterea de decizie asupra armelor nucleare de la bord nu sta doar la cei de pe submarin...

Claudiu spunea...

Eu stiam ca avem crucisatorul Delfinul si Fregata Marasesti. de submarin nu stiu... poate avem vreun balon subacvatic ceva :))

Ana spunea...

Noi suntem in urma.

întuneric spunea...

La un moment dat am vazut si un film pornit de la ideea unor "baieti" care incercau sa arunce in aer niste nave, scufundati in butoiul lor din lemn. Mi-e ciuda ca-mi scapa acum numele.

belgianca spunea...

Noroc cu prima bute mergatoare pe sub apa (ma scuzati, submarin) ca a avut si Jules Vernes de unde sa se inspire. :)
In rest, interesanta istorie, mai ajuta la cultura generala.

Taraboste spunea...

In mod normal tot Obama trebuie sa "apeze" butonul pentru a comanda un atac ...

amiralul spunea...

:))) l-am vazut si eu si in nici un caz nu-mi amintesc numele

Anonim spunea...

Chiar asa... sunt fascinante... iar evolutia lor este fantastica :)

Trimiteți un comentariu

Parerea ta conteaza